Ploaie de cenusa, inspiratie si...campionat?

Nori de cenusa trec deasupra noastra, peste noi, prin noi...
Vremea ne strica starea de spirit, viziunea lumii, culoarea ochilor. Vrem sa citim, sa dormim, sa nu facem nimic, sa vegetam vazandu-ne viata trecand prin fata ochilor. Eu vreau sa scriu...mai greu cu talentul si inspiratia.

Daca as reusi sa ma concentrez, ar iesi ceva mai elevat, mai coerent...ceva cu sens, nu ca aberatile fara noima, de pana acum...
Un vartej de cuvinte, idei si ganduri, se bat cap in cap, se zbat sa iasa la iveala. Toate vor onoarea de a aparea pe hartie, de a fi citite, de a fi amintite. Usor batalia i-a sfarsit, si ca orice razboi, lasa in urma durere. O migrena puternica se extinde, din frunte pana in ceafa, ca o sepie uriasa. Isi intinde bratele, si unde le aseaza, otraveste cu venin. Hih! Tocmai m-am imaginat cu o caracatita pe cap, una cu ochii tampi, unul mare, unul mic, cu pupile mici, pleoapele cazute pe jumatate si clipind cretin! Si din cand in cand mai misca un tentacul: se aude un ''flishc flishc!'' :))

As incerca un exercitiu de incoerenta, dar mi-e frica ca stabilesc noi limite ale incoerentei! un campionat cu mine insumi!

...

Jetoanele sunt sub perna cui ii pasa,ca doar ma zgarie firmiturile din moment ce camila a plecat de la piramide, stiind ca Pastele este o sabatoare interesanta, s-a stricat cafeaua si cureaua s-a inegrit. Zarul e acolo unde a fost pus, pe pat; cearceaful fiind portocaliu, ca si clama. Clama este camuflata. Incep sa cred ca totusi ''emo-ismul'' e o boala, ca atunci cand ploua cu cenusa si oglinda e murdara. Oare cat sa o mai tin asa? Ca doar papusa e pe parchetul stropit de energizantul de duminica dimineata si dama e pe dos. Nu o sa se ghiceasca in viata ce a facut piticu' la ora 18'61(GMT+1)cand catelul de la 2 ,a lu'vecina a facut ceapa calita. Macar apa era de la rece, si usa inchisa de frica unei minti bolnava care scrie pe bloguri!
Nu mai pot, e deja tortura pt mine!


n-ai cu cine!

Small town witch...

Postarea acesta este inceputa cu o spranceana ridicata si un zambet in coltul gurii! Muzica e de vina
Recomand melodia ''Small Town Witch - Sneaker Pimps'', imi place la nebunie :D

Reveniind...

Azi am tinut o mica pledoarie in favoarea optimismului. Ce rost are sa fi pesimist? Sa vezi viatza in non-culori si sa o lasi sa treaca pe langa tine? E pacat, o irosesti...
Mie una mi-a inceput ziua ca un rahat, crezand ca o sa am o zi de stat in pat sa ma uit la TV si sa las viatza sa treaca pe langa mine, dar nu e asa... mie nu-mi iese, o data chiar m-am chinuit sa fiu suparata pe cineva dar nu pot, efectiv nu pot, uit sau imi trece...
Azi spre exemplu, am auzit doar o fraza care m-a facut sa zambesc cu gura pana la urechi, sa tzopai prin casa si sa imi aduc aminte ca nu merita sa fac haz de necaz din nimicuri. De ce sa te consumi in suparari cand poti sa te consumi in ceva pozitiv, creativ sau chiar ceva atat de comun ca rasul! Dupa ce am primit vestea magica care mi-a sucit starea, am vazut ca e soare afara, dupa am auzit pasarele, si dupa nepotica mea de 1an si 10luni, scumpa de ea, a intrat in camera, usor ametita si buimaca de somn, si cum m-a vazut si-a aruncat suzeta si a inceput sa rada si sa bata din palme. Cum sa nu te bine dispuna cand vezi aia 6dintisori albi, cand vezi ca cineva sare de bucurie ca te vede? Viata e frumoasa din toate punctele de vedere, si orice lucru rau trebuie trecut cu vederea, uitat si ingropat in sertarasele din capatzana!

Si lucrurile care nu iti plac te pot face sa zambesti! Eu cum am afirmat de atatea ori si voi continua sa o spun, am dezvoltat o alergie la COCALARI!!! Dar cand ii vad, imi reprim nervi, amuzandu-ma la cat de penibil e sa vezi un asa zis barbat care are pantaloni mulati albi cu ciocate negre, tricou roz mulat si telefon...AURIU!!!!!!!

Totul poate fi amuzant, trebuie doar sa vrei ca sa poti...

Cred ca o sa scriu un curs despre a zambii, idee data de un chitarist simpatic ;)


.:: Chocolate Ferret ::.

Behind blue eyes...

Lume lume, sfoara in tara: M-am intors! :))

Am internet! oh, ce veste minunata!!!

Revenind pe valurile internetului, navighez de vreo 2 ore in nestire.. nimic nou sau interesant... Ascultand muzica, m-a cuprins dorul de cel de departe... Cine-i? Asta o las la interpretarea fiecaruia ^^
Imi era dor de sentimentul acesta de siguranta si fericire.
Ma gandesc si zambesc...este superb.

Pe acorduri de chitara, mintea-mi zboara, ma napadesc amintiri, intru in lumea mea, unde norocul ma petrece si doar realitatea e nemuritoare si rece...dar nu ma gandesc la ea mereu, la fel ca fata din poveste, ma gandesc la ea doar noaptea cand e intuneric, nimeni nu ma vede, nu-mi vede expresia trista si dezamagita de lumea din jur...ziua zambesc, sunt fericita, am ocazia sa traiesc, si traiesc relativ bine, cum spune preanefericitul presedinte. Eu sunt mai norocoasa, am un luceafar ce ma vegheaza zi si noapte, din pacate numele lui e Constiinta, drept pt care ne mai certam din cand in cand...de fapt destul de des...si are un talent extraordinar de a castiga in cele din urma...dar nu mereu, mai avem si remize.
Reveniind la lumea mea, nu prea vreau sa o descriu, exista riscul sa primesc o camasa alba cu maneci lungi daca o fac. Voi da putine detalii daca trebuie.

Este o lume unde '' atat de aproape, necontand cat de departe, ne putand fii mai din inima, intodeauna avand incredere in cine suntem, nimic altceva nu conteaza''. Nu se intelege nimic, asa-i? Ei, bine, cunoscatorii o sa inteleaga! Eu va las in suspans.

Inca o camila si ma culc.

http://www.youtube.com/watch?v=JgiGrXpOhYg

...oO chocolate ferret Oo...